{"id":234,"date":"2019-11-13T15:02:00","date_gmt":"2019-11-13T15:02:00","guid":{"rendered":"https:\/\/site-vechi.primarialuna.ro\/web\/?page_id=234"},"modified":"2020-02-05T14:11:55","modified_gmt":"2020-02-05T14:11:55","slug":"istoricul-localitatii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/site-vechi.primarialuna.ro\/web\/istoricul-localitatii\/","title":{"rendered":"Istoricul localit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

[elementor-template id=”1435″]<\/p>\n

Istoricul localit\u0103\u0163ii<\/h1>\n
<\/header>\n

Luna este amintit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1270 sub denumirea \u00ab Tera vacus et habitatoribus carens Lona vocata \u00bb.
Localitatea a fost cedat\u0103 printr-o scrisoare de danie a lui \u015etefan, regele cel t\u00e2n\u0103r al Ungariei \u015fi voivod al Transilvaniei, c\u0103tre Petru \u015fi Iacob, fiii lui Samson din satul Gerend (Grind-Luncani) \u00eempreun\u0103 cu mo\u015fiile Lona \u015fi Hodreu (H\u0103d\u0103reni) pentru slujbele aduse regelui \u00een luptele din Isuazig (sat aflat aproape de Budapesta).
\u00cen secolele XII-XIII, dup\u0103 pustiirea t\u0103tarilor (1241-1246), Luna ca \u015fi alte sate transilvanene, au fost distruse aproape \u00een \u00eentregime.
\u00centr-un document din anul 1312 apare denumirea de \u00abVilla Lona\u00bb, care era satul Luna.
\u00centr-o scrisoare din iunie 1595, Mihai Viteazu \u00eei aminte\u015fte lui \u015etefan Josica, cancelarul Transilvaniei, de localitatea Luna, comunitate bine consolidat\u0103, format\u0103 numai din rom\u00e2ni.
\u00cen anul 1597, localitatea apare cu denumirea de \u00abOlah Lona\u00bb (Luna rom\u00e2neasc\u0103).
\u00centr-o scrisoare de danie din 25 august 1597, Sigismund Batory cedeaz\u0103 rudei sale Borbara Fuzy castelul din Grind cu 9 sate inclusiv Luna.
\u00cen timpul r\u0103scoalei curu\u0163ilor (1651), comuna Luna a suferit p\u00e2rjolul unui necru\u0163\u0103tor incendiu.
Documentele scot \u00een eviden\u0163\u0103 c\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a sec. al XVII-lea \u015fi \u00een primele decenii ale sec. al XVIII-lea, comuna Luna a trecut printr-o cumplit\u0103 criz\u0103.
\u00cen anul 1710 localitatea a fost b\u00e2ntuit\u0103 de cium\u0103, iar \u00een 1717 a fost invadat\u0103 de hoardele de t\u0103tari.
\u00centre 1719 \u015fi 1721 popula\u0163ia comunei a sc\u0103zut enorm, ajung\u00e2nd la 36 de familii, aproximativ 200 de suflete.\u00a0\u00cen anul 1733, Luna avea 60 de familii, aproximativ 300 de persoane. \u00cen anul 1750, comuna Luna ajunge la 777 de locuitori, av\u00e2nd trei preo\u0163i.\u00a0Evenimentele prilejuite de marea r\u0103scoal\u0103 a taranilor din Transilvania din 1784 sub conducerea lui Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan au angajat \u015fi iobagii din comuna Luna. P\u00e2n\u0103 \u00een 15 august 1784, erau \u00eenscrise \u00een oastea lui Horea 81 de sate, printre care \u015fi Luna \u015fi satele \u00eenvecinate.
C\u00e2nd se pronun\u0163\u0103 \u00abLuna, Bradu \u015fi Mihaltu\u00bb, \u00een intimitatea sufleteasc\u0103 a luneanului apare instantaneu un crez condensat de virtute, apoi memoria ne conduce liber spre cele trei localit\u0103\u0163i transilvane de rom\u00e2ni de vi\u0163\u0103 veche, uni\u0163i prin acelea\u015fi aspira\u0163ii \u015fi jertfe aduse pe altarul Revolu\u0163iei de la 1848.\u0162\u0103ranii din opt sate (Luna, Luncani, Che\u0163ani, H\u0103d\u0103reni, Gligore\u015fti, Gura-Arie\u015f, Grindeni \u015fi Urca), aduna\u0163i la Luna, s-au \u00eempotrivit recrut\u0103rilor armatei maghiare, gest care s-a finalizat prin masacrul din 12 septembrie 1848 de la Luna: treizeci de mor\u0163i \u015fi un num\u0103r neprecizat de r\u0103ni\u0163i \u015fi mutila\u0163i pe via\u0163\u0103 au scris cu s\u00e2ngele lor o dureroas\u0103 pagin\u0103 de istorie, determin\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile maghiare s\u0103 suspende \u00een zilele urm\u0103toare controversata lege a recrut\u0103rilor.
Sacrificiile comunei Luna nu aveau s\u0103 se termine aici \u015fi, dup\u0103 un secol de la momentul 1848, monumentele ridicate \u00een fiecare din satele comunei, ca de altfel \u00een toate satele rom\u00e2ne\u015fti, ne amintesc \u015fi acum numele celor c\u0103zu\u0163i \u00een primul \u015fi al doilea r\u0103zboi mondial.
Monumente istorice<\/p>\n

\u00cen satul Luncani se afl\u0103 un num\u0103r de patru monumente istorice \u015fi de arhitectur\u0103:
\u00a0\u00a0 \u00a0 \u2666\u00a0Biserica Ortodox\u0103 \u00abSfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavril\u00bb \u2013 sec. XVIII
\u00a0\u00a0 \u00a0 \u2666\u00a0Biserica Reformat\u0103 \u2013 sec. XIII
\u00a0\u00a0 \u00a0 \u2666\u00a0Castelul Kemeny \u2013 sec. XVIII
\u00a0\u00a0 \u00a0 \u2666\u00a0Conacul Kemeny \u2013 sec. XIX
\u00cen satul Gligore\u015fti, pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Arie\u015f, se g\u0103se\u015fte situl arheologic \u201eHoloame\u201d unde au fost f\u0103cute descoperiri apar\u0163in\u00e2nd culturii neolitice, epocii bronzului \u015fi epocii romane timpurii (sec. I \u2013 III).<\/p>\n

Personalit\u0103\u0163i<\/p>\n

NICOLAE MAZERE\u00a0(1860 \u2013 1925) \u2013 profesor, memorandist, membru al Ligii Culturale de la Bucure\u015fti, a scris mai multe lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice apreciate \u00een epoc\u0103, a \u00eentocmit Harta Etnografic\u0103 a Transilvaniei \u2013 premiat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103 la 17 mai 1911 cu \u00abPremiul Adamache\u00bb (este prima hart\u0103 a Transilvaniei cu denumirea rom\u00e2neasc\u0103 a localit\u0103\u0163ilor, iar pentru a\u015fez\u0103rile cu popula\u0163ie mixt\u0103 se specific\u0103 \u015fi denumirea maghiar\u0103 sau german\u0103, dup\u0103 caz). Harta a fost editat\u0103 la Ia\u015fi \u00een 1909 \u015fi, introdus\u0103 clandestin \u00een Transilvania, a fost folosit\u0103 din plin de intelectualitate ardelean\u0103 \u00een preg\u0103tirea Marii Unirii, \u00eensu\u015fi autorul ei fiind un infl\u0103c\u0103rat patriot. C\u0103minul Cultural din satul Luna, precum \u015fi izvorul aflat \u00een imediata vecin\u0103tate a Bisericii ortodoxe de la Luna poart\u0103 numele acestui mare c\u0103rturar.
SIMION NICOAR\u0102\u00a0(1865 \u2013 1929) \u2013 \u00eenva\u0103\u0163\u0103tor \u00een satul Luna, membru al mi\u015fc\u0103rii memorandiste.
PETRE S\u0102LCUDEANU\u00a0(1930 \u2013 2005) \u2013 scriitor, scenarist, ministru al Culturii \u00een 1993, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Romanul \u00abBiblioteca din Alexandria\u00bb (1980), carte de mare succes la public \u015fi critic\u0103, i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor \u015fi Premiul Academiei Rom\u00e2ne. A mai scris romane cum ar fi: \u00abB\u0103tr\u00e2nul\u00bb, \u00abB\u0103tr\u00e2nul \u015fi o biat\u0103 crim\u0103\u00bb, \u00abC\u00e2ntecul muncitoresc\u00bb, \u00abStrada Lux\u00bb, \u00abS\u0103pt\u0103m\u00e2na neterminat\u0103\u00bb, \u00abCina cea de tain\u0103\u00bb, \u00abJudecata de apoi\u00bb, \u00abOchiul \u015fi marea\u00bb, \u00abFront f\u0103r\u0103 tran\u015fee\u00bb, \u00abNunta cu garoafe mov\u00bb.
IOAN MAZERE\u00a0\u2013 colonel \u00een rezerv\u0103, autor al lucr\u0103rilor \u201eComuna Luna \u2013 Istorie\u201d, \u201eMasacrul de la Luna \u2013 septembrie 1848\u00bb.
Comuna Luna a dat medici, profesori, ingineri, oameni de art\u0103 care au excelat \u00een domeniile lor de activitate \u015fi care au f\u0103cut cinste locului lor de ob\u00e2r\u015fie.<\/p>\n

Accesibilitate Site<\/h4>\n

\"\"<\/p>\n

Pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la informatiile de interes public, sectiunile site-ului care contin texte sunt disponibile si in format audio obtinut automat!<\/p>\n

Pentru acestea, selectati textul dorit si apoi actionati pe pictograma difuzor care apare langa text !<\/p>\n

PRIMARIA<\/h6>\n